Bursita Genunchiului

Definiția bursitei genunchiului

Bursita genunchiului este o afecțiune inflamatorie care afectează bursele, mici săculeți plini cu lichid situați în jurul articulației genunchiului. Aceste burse au rolul de a reduce frecarea dintre tendoane, ligamente, mușchi și oase, facilitând astfel mișcarea fluidă a articulației. Când o bursă devine inflamată, aceasta se umflă și produce durere, limitând mobilitatea genunchiului.

Inflamația poate fi cauzată de diverse factori, cum ar fi traumatisme repetitive, presiune excesivă, infecții sau anumite afecțiuni autoimune. Bursita genunchiului poate fi acută (de scurtă durată) sau cronică (persistentă), fiecare tip având caracteristici și abordări terapeutice specifice.

Importanța înțelegerii afecțiunii

Înțelegerea bursitei genunchiului este crucială din mai multe motive:

1. Prevalența ridicată: Bursita genunchiului este o afecțiune relativ frecventă, în special în rândul persoanelor active sau al celor care desfășoară activități ce implică presiune repetitivă asupra genunchilor.

2. Impact asupra calității vieții: Durerea și limitarea mobilității asociate cu bursita pot afecta semnificativ activitățile zilnice, capacitatea de muncă și participarea la activități sportive sau recreative.

3. Prevenție: Cunoașterea cauzelor și factorilor de risc poate ajuta la prevenirea apariției sau recurenței bursitei.

4. Diagnostic precoce: Recunoașterea simptomelor timpurii permite intervenția promptă, ceea ce poate preveni agravarea afecțiunii și complicațiile pe termen lung.

5. Managementul adecvat: O înțelegere aprofundată a bursitei genunchiului permite pacienților și profesioniștilor din domeniul medical să aleagă cele mai potrivite metode de tratament și recuperare.

6. Evitarea complicațiilor: Netratată sau gestionată necorespunzător, bursita poate duce la probleme cronice de mobilitate, durere persistentă sau chiar la necesitatea unor intervenții chirurgicale.

7. Educația pacientului: Informarea corectă ajută pacienții să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la îngrijirea lor și să participe activ la procesul de recuperare.

Anatomie și tipuri

Structura genunchiului și rolul burselor

Genunchiul este o articulație complexă, formată din întâlnirea a trei oase: femurul (osul coapsei), tibia (osul gambei) și patela (rotula). Pentru a facilita mișcarea fluidă și fără fricțiune între aceste structuri osoase și țesuturile moi înconjurătoare, genunchiul este prevăzut cu numeroase burse.

Bursele sunt mici săculeți plini cu lichid sinovial, asemănători unor perne minuscule, care acționează ca un sistem de lubrifiere și amortizare. Ele sunt situate strategic în jurul articulației genunchiului, în special în zonele unde tendoanele și ligamentele trec peste oase sau alte structuri.

Rolurile principale ale burselor includ:

1. Reducerea frecării între structurile mobile ale genunchiului
2. Amortizarea șocurilor și presiunilor asupra articulației
3. Facilitarea mișcărilor fluide ale genunchiului
4. Distribuirea uniformă a forțelor asupra articulației

Tipuri principale de bursită a genunchiului

Există mai multe burse în jurul genunchiului, dar trei tipuri de bursită sunt cele mai frecvent întâlnite:

Bursita prepatelară

Bursita prepatelară, numită și „genunchiul clericului” sau „genunchiul femeii de serviciu”, afectează bursa situată în fața patelei (rotulei).

Caracteristici:

• Localizare: În fața rotulei
• Cauze comune: Presiune repetată asupra genunchiului în poziție îngenunchiată
• Simptome: Umflătură în fața genunchiului, durere la atingere, dificultăți la îngenunchere

Bursita infrapatelară

Bursita infrapatelară implică bursa situată sub patelă, între tendonul patelar și tibie.

Caracteristici:

• Localizare: Sub rotulă
• Cauze comune: Suprasolicitare, în special la alergători și săritori
• Simptome: Durere sub rotulă, agravată de mișcare și ameliorată de repaus

Bursita anserină

Bursita anserină afectează bursa situată pe partea interioară a genunchiului, sub locul unde se atașează tendoanele mușchilor croitor, gracilis și semitendinosus.

Caracteristici:

• Localizare: Pe partea interioară a genunchiului, aproximativ 5 cm sub linia articulației
• Cauze comune: Suprasolicitare, mai frecventă la persoanele cu osteoartrită sau obezitate
• Simptome: Durere pe partea interioară a genunchiului, agravată la urcat scări sau la ridicarea din poziția șezut

Simptome generale

Bursita genunchiului se poate manifesta prin următoarele simptome generale:

Durere:

Localizată în zona afectată a genunchiului Poate fi accentuată la mișcare sau la atingere Intensitatea variază de la ușoară la severă

Inflamație:

Umflătură vizibilă în zona afectată Senzație de căldură locală

Rigiditate:

Dificultate în mișcarea genunchiului, în special după perioade de inactivitate

Sensibilitate:

Zona afectată este dureroasă la atingere

Limitarea mișcării:

Dificultăți în efectuarea anumitor mișcări, cum ar fi îndoirea sau întinderea completă a genunchiului

Roșeață:

În unele cazuri, pielea din zona afectată poate deveni roșie

Slăbiciune:

Senzație de instabilitate sau slăbiciune a genunchiului

Diferențe între bursita acută și cronică

Bursita acută:

Debut rapid al simptomelor Durere intensă și bruscă Inflamație și roșeață pronunțate Poate fi asociată cu un eveniment traumatic recent Durează de obicei câteva zile până la câteva săptămâni

Bursita cronică:

Debut gradual al simptomelor Durere persistentă, dar de obicei mai puțin intensă decât în forma acută Inflamație mai puțin pronunțată, dar persistentă Poate fi rezultatul iritației repetitive sau al unei boli de fond Durează de obicei mai mult de 6 săptămâni și poate persista luni de zile

Semne de alarmă și când să consultați medicul

Este important să consultați un medic în următoarele situații:

Durere severă:

Durere intensă care vă împiedică să vă mișcați normal sau să dormiți

Inflamație rapidă:

Umflătură care apare brusc și crește rapid în dimensiune

Roșeață și căldură excesivă:

Pot fi semne ale unei infecții

Febră:

Temperatură corporală crescută, în special dacă este asociată cu alte simptome ale genunchiului

Limitare severă a mișcării:

Incapacitatea de a îndoi sau întinde complet genunchiul

Simptome persistente:

Simptome care durează mai mult de 2 săptămâni în ciuda tratamentului la domiciliu

Recurență frecventă:

Episoade repetate de bursită

Instabilitate a genunchiului:

Senzație că genunchiul „cedează” sau nu vă poate susține greutatea

Semne de infecție:

Secreții purulente, frisoane, stare generală de rău

Traumatism semnificativ:

Durere și umflătură după o lovitură puternică sau o cădere

Examenul clinic

Examenul clinic este primul pas în diagnosticarea bursitei genunchiului și include:

1. Anamneza:

   • Medicul va întreba despre simptome, debutul și durata lor
   • Se vor explora factori declanșatori, traumatisme recente sau activități repetitive
   • Se vor discuta antecedente medicale și ocupaționale relevante

2. Inspecția vizuală:

   • Observarea umflăturilor, roșeții sau deformărilor evidente ale genunchiului
   • Compararea cu genunchiul contralateral

3. Palparea:

   • Evaluarea sensibilității și a temperaturii locale
   • Identificarea zonelor dureroase și a consistenței umflăturii

4. Testarea mobilității:

   • Evaluarea amplitudinii de mișcare a genunchiului
   • Observarea limitărilor în flexie sau extensie

5. Teste specifice:

   • Efectuarea de manevre pentru a reproduce simptomele și a localiza sursa durerii

Investigații paraclinice

Pentru a confirma diagnosticul și a exclude alte afecțiuni, medicul poate recomanda:

1. Radiografia:

   • Utilă pentru a exclude fracturi sau alte probleme osoase
   • Poate evidenția calcifieri ale bursei în cazurile cronice

2. Ultrasonografia:

   • Permite vizualizarea burselor inflamate și a lichidului acumulat
   • Utilă pentru ghidarea aspirației sau a injecțiilor

3. Rezonanța magnetică (RMN):

   • Oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, inclusiv burse și structuri adiacente
   • Utilă în cazurile complexe sau atunci când se suspectează leziuni asociate

4. Tomografia computerizată (CT):

   • Poate fi utilizată când RMN-ul nu este disponibil sau contraindicat
   • Utilă pentru evaluarea structurilor osoase

5. Aspirația bursală:

   • Prelevarea de lichid din bursa inflamată pentru analiză
   • Poate ajuta la diferențierea între bursita septică și cea non-septică

6. Analize de sânge:

   • Hemoleucograma completă pentru a evalua infecția sau inflamația sistemică
   • Markeri inflamatori (VSH, PCR) pentru a evalua gradul de inflamație
   • Teste pentru boli autoimune în cazuri suspecte

Diagnostic diferențial

Bursita genunchiului poate fi confundată cu alte afecțiuni, printre care:

1. Leziuni meniscale:

   • Durere localizată și posibilă blocare a articulației

2. Artrita genunchiului:

   • Inflamație care afectează întreaga articulație, nu doar bursa

3. Tendinita patelară:

   • Durere localizată la nivelul tendonului patelar

4. Sindromul pliului sinovial:

   • Durere anterioară a genunchiului cauzată de iritația pliului sinovial

5. Chistul Baker (chistul popliteu):

   • Umflătură în spatele genunchiului

6. Ligamentita:

   • Durere localizată la nivelul ligamentelor genunchiului

7. Fracturi de stres:

   • Durere osoasă progresivă, adesea asociată cu activitate fizică intensă

8. Sindromul bandeletei iliotibiale:

   • Durere pe partea laterală a genunchiului

9. Tumori:

   • Rare, dar pot mima simptomele bursitei în stadii incipiente

10. Neuropatii:

    • Dureri sau senzații anormale cauzate de compresia sau iritarea nervilor

Tratament conservator

Tratamentul conservator este prima linie de abordare în majoritatea cazurilor de bursită a genunchiului.

Medicație

1. Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS):

   • Medicamente precum ibuprofen sau naproxen pentru reducerea durerii și inflamației
   • Pot fi administrate oral sau topic (sub formă de gel sau cremă)

2. Analgezice:

   • Paracetamol pentru controlul durerii, în special când AINS sunt contraindicate

3. Antibiotice:

   • Prescrise în cazuri de bursită septică (infectată)

Fizioterapie și reabilitare

1. Repaus și protecție:

   • Evitarea activităților care agravează simptomele
   • Utilizarea metodei RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation) în faza acută

2. Terapie cu căldură și frig:

   • Aplicarea de comprese reci în faza acută pentru reducerea inflamației
   • Utilizarea căldurii în faza cronică pentru relaxarea musculaturii și îmbunătățirea circulației

3. Exerciții terapeutice:

   • Stretching pentru îmbunătățirea flexibilității
   • Exerciții de întărire a musculaturii din jurul genunchiului

4. Terapie manuală:

   • Masaj și mobilizări pentru reducerea tensiunii musculare și îmbunătățirea circulației

5. Electroterapie:

   • Utilizarea unor tehnici precum ultrasunetele sau TENS pentru reducerea durerii și inflamației

Dispozitive ortopedice

1. Benzi de susținere patelară:

   • Ajută la redistribuirea presiunii asupra genunchiului

2. Genunchiere:

   • Oferă compresie și suport, reducând edemul și îmbunătățind propriocepția

3. Orteze:

   • În cazuri severe, pentru limitarea mișcărilor și protejarea articulației

Proceduri minim invazive

Injecții cu corticosteroizi

1. Indicații:

   • Utilizate în cazurile în care tratamentul conservator nu a dat rezultate
   • Eficiente în reducerea rapidă a inflamației și durerii

2. Procedură:

   • Injectarea locală a unui corticosteroid, adesea combinat cu un anestezic local
   • Realizată sub ghidaj ecografic pentru precizie

3. Limitări:

   • Efectul este temporar, durând de obicei câteva săptămâni până la câteva luni
   • Utilizarea repetată poate duce la efecte secundare locale

Aspirația burselor

1. Indicații:

   • Utilizată în cazuri de acumulare excesivă de lichid în bursă
   • Poate fi atât diagnostică, cât și terapeutică

2. Procedură:

   • Extragerea lichidului din bursă cu ajutorul unui ac fin
   • Poate fi urmată de injectarea unui corticosteroid

3. Beneficii:

   • Oferă o ameliorare imediată a presiunii și durerii
   • Permite analiza lichidului pentru a exclude infecția

Tratament chirurgical

1. Indicații:

   • Rezervat pentru cazurile severe sau cronice care nu răspund la tratamentul conservator
   • Necesar în cazuri de bursită septică refractară la antibiotice

2. Proceduri:

   • Bursectomia: îndepărtarea chirurgicală a bursei inflamate
   • Debridarea: curățarea țesuturilor afectate
   • Artroscopia: în cazuri complexe sau când sunt suspectate leziuni asociate

3. Recuperare:

   • Necesită o perioadă de reabilitare postoperatorie
   • Fizioterapia joacă un rol crucial în recuperarea mobilității și forței

Durata tipică a afecțiunii

Durata bursitei genunchiului poate varia semnificativ în funcție de mai mulți factori:

1. Bursita acută:

   • În general, durează între 1 și 3 săptămâni cu tratament adecvat
   • Simptomele pot începe să se amelioreze în câteva zile dacă tratamentul este inițiat prompt

2. Bursita cronică:

   • Poate persista luni de zile sau chiar ani dacă nu este tratată corespunzător
   • Durata poate fi redusă semnificativ cu un management adecvat

3. Bursita recurentă:

   • Unii pacienți pot experimenta episoade repetate de bursită
   • Intervalul între episoade poate varia de la câteva luni la câțiva ani

4. Bursita septică (infectată):

   • Necesită tratament urgent și poate dura între 2 și 6 săptămâni pentru recuperare completă
   • Fără tratament, poate duce la complicații severe

5. Bursita asociată cu alte afecțiuni:

   • Durata poate fi mai lungă și mai imprevizibilă când bursita este secundară unor boli precum artrita reumatoidă sau guta

Factori ce influențează recuperarea

Numeroși factori pot influența viteza și completitudinea recuperării:

1. Promptitudinea diagnosticului și tratamentului:

   • Identificarea și tratarea precoce a bursitei pot scurta semnificativ durata afecțiunii
   • Întârzierea tratamentului poate duce la cronicizare

2. Tipul de bursită:

   • Bursita acută tinde să se vindece mai repede decât cea cronică
   • Bursita septică necesită o abordare mai agresivă și poate avea o perioadă de recuperare mai lungă

3. Aderența la tratament:

   • Respectarea strictă a recomandărilor medicale accelerează recuperarea
   • Nerespectarea tratamentului sau reluarea prematură a activităților solicitante poate prelungi durata afecțiunii

4. Vârsta și starea generală de sănătate:

   • Pacienții tineri și sănătoși tind să se recupereze mai rapid
   • Prezența bolilor cronice poate întârzia vindecarea

5. Nivelul de activitate fizică:

   • Un echilibru între repaus și mișcare controlată este crucial
   • Activitatea excesivă poate exacerba simptomele, în timp ce inactivitatea prelungită poate duce la rigiditate și slăbiciune musculară

6. Factori ocupaționali și de stil de viață:

   • Modificarea activităților care au cauzat sau exacerbat bursita este esențială pentru recuperare
   • Adaptarea mediului de lucru sau a tehnicilor de efectuare a sarcinilor poate preveni recurențele

7. Răspunsul individual la tratament:

   • Unii pacienți pot răspunde mai bine la anumite tratamente decât alții
   • Poate fi necesară ajustarea planului terapeutic în funcție de răspunsul individual

8. Complicații:

   • Apariția complicațiilor, cum ar fi calcifierea bursei sau infecția, poate prelungi semnificativ perioada de recuperare

9. Suportul psihologic:

   • O atitudine pozitivă și gestionarea stresului pot contribui la o recuperare mai rapidă
   • Depresia sau anxietatea pot întârzia procesul de vindecare

10. Reabilitarea adecvată:

    • Un program de fizioterapie bine structurat poate accelera recuperarea și preveni recurențele
    • Neglijarea reabilitării poate duce la recuperare incompletă și risc crescut de recurență

Modificări ale stilului de viață

Adoptarea unor schimbări în stilul de viață poate reduce semnificativ riscul de apariție sau recurență a bursitei genunchiului:

1. Menținerea unei greutăți sănătoase:

   • Reducerea excesului de greutate scade presiunea asupra genunchilor
   • Adoptarea unei diete echilibrate și a unui program de exerciții adecvat

2. Evitarea activităților repetitive sau de impact ridicat:

   • Limitarea activităților care suprasolicită genunchii
   • Alternarea între diferite tipuri de exerciții pentru a evita suprasolicitarea

3. Utilizarea echipamentului de protecție:

   • Folosirea genunchierelor în timpul activităților care implică îngenunchiere frecventă
   • Alegerea încălțămintei adecvate pentru activitățile sportive

4. Ergonomia la locul de muncă:

   • Adaptarea spațiului de lucru pentru a reduce stresul asupra genunchilor
   • Utilizarea scaunelor sau covoarelor ergonomice pentru activitățile care necesită îngenunchiere

5. Pauze regulate:

   • Întreruperea activităților prelungite care implică statul în picioare sau îngenunchiere
   • Efectuarea de mișcări ușoare și stretching în timpul pauzelor

6. Hidratare adecvată:

   • Menținerea unei hidratări corespunzătoare pentru a păstra sănătatea articulațiilor

7. Gestionarea stresului:

   • Practica tehnicilor de relaxare și mindfulness
   • Stresul cronic poate exacerba inflamația și durerea

Exerciții și tehnici de protejare a genunchiului

Incorporarea unor exerciții specifice și tehnici de protecție poate întări și stabiliza articulația genunchiului:

1. Exerciții de întărire:

   • Focalizare pe întărirea mușchilor cvadricepși, ischiogambieri și glutei
   • Exemple: genuflexiuni parțiale, ridicări de picioare în poziție șezândă

2. Exerciții de flexibilitate:

   • Stretching regulat pentru mușchii coapsei și gambei
   • Yoga sau Pilates pentru îmbunătățirea flexibilității generale

3. Exerciții de echilibru:

   • Statul într-un picior sau utilizarea unei plăci de echilibru
   • Îmbunătățirea propriocepției pentru a reduce riscul de accidentări

4. Activități cu impact redus:

   • Înot, ciclism sau mers pe jos pentru menținerea condiției fizice fără a suprasolicita genunchii

5. Tehnici corecte de mișcare:

   • Învățarea tehnicilor corecte de ridicare a greutăților
   • Menținerea unei posturi corecte în timpul activităților zilnice

6. Încălzire și răcire adecvate:

   • Efectuarea de exerciții de încălzire înainte de activități fizice intense
   • Răcirea și stretching-ul după exerciții

7. Utilizarea corectă a dispozitivelor ortopedice:

   • Folosirea benzilor de susținere sau a genunchierelor conform recomandărilor medicale

Monitorizare și îngrijire continuă

Managementul pe termen lung al bursitei genunchiului necesită o abordare proactivă:

1. Controale medicale regulate:

   • Programarea de vizite de follow-up cu medicul pentru evaluarea progresului
   • Ajustarea planului de tratament în funcție de evoluție

2. Auto-monitorizare:

   • Ținerea unui jurnal al simptomelor și activităților
   • Recunoașterea și raportarea promptă a oricăror schimbări sau agravări

3. Continuarea terapiei fizice:

   • Menținerea unui program regulat de exerciții recomandate de fizioterapeut
   • Adaptarea programului pe măsură ce forța și flexibilitatea se îmbunătățesc

4. Gestionarea bolilor cronice asociate:

   • Controlul adecvat al afecțiunilor precum artrita sau diabetul, care pot influența sănătatea genunchiului

5. Educație continuă:

   • Informarea constantă despre cele mai recente recomandări în gestionarea bursitei
   • Participarea la grupuri de suport sau programe educaționale

6. Ajustări ale mediului:

   • Modificarea continuă a mediului de acasă și de la locul de muncă pentru a reduce stresul asupra genunchilor

7. Gestionarea durerii pe termen lung:

   • Utilizarea responsabilă a medicamentelor pentru durere, conform recomandărilor medicale
   • Explorarea terapiilor alternative precum acupunctura sau masajul terapeutic

8. Prevenirea recurențelor:

   • Identificarea și evitarea factorilor declanșatori
   • Implementarea rapidă a strategiilor de management la primele semne de recurență

Ce este diferența dintre bursita genunchiului și artrita?

Deși ambele pot cauza durere și inflamație în zona genunchiului, bursita și artrita sunt afecțiuni diferite:

Bursita afectează bursele, care sunt săculeți mici plini cu lichid ce acționează ca perne între oase, tendoane și mușchi. Artrita implică inflamația directă a articulației și poate afecta cartilajul și osul. Bursita tinde să fie mai localizată și adesea este cauzată de suprasolicitare sau traumatisme, în timp ce artrita poate fi generalizată și este adesea o afecțiune cronică.

Cât timp durează de obicei recuperarea după bursita genunchiului?

Durata recuperării variază în funcție de severitatea bursitei și de tipul acesteia:

Bursita acută poate dura 1-3 săptămâni cu tratament adecvat. Bursita cronică poate necesita câteva luni pentru o recuperare completă. Factorii care influențează durata recuperării includ promptitudinea tratamentului, aderența la recomandările medicale și prezența altor afecțiuni de sănătate.

Pot face exerciții fizice dacă am bursită a genunchiului?

Exercițiile fizice pot fi benefice, dar trebuie abordate cu precauție:

În faza acută, repausul este esențial pentru a reduce inflamația. Pe măsură ce simptomele se ameliorează, exercițiile ușoare și stretching-ul pot fi introduse treptat. Activitățile cu impact redus, precum înotul sau ciclismul, sunt de obicei recomandate. Este important să consultați un medic sau un fizioterapeut pentru un program de exerciții personalizat.

Este necesară intervenția chirurgicală pentru bursita genunchiului?

În majoritatea cazurilor, bursita genunchiului nu necesită intervenție chirurgicală:

Tratamentul conservator (repaus, medicație, fizioterapie) este eficient pentru majoritatea pacienților. Chirurgia este considerată doar în cazuri severe sau cronice care nu răspund la tratamentul conservator. Intervenția chirurgicală poate fi necesară în cazuri de bursită septică (infectată) care nu răspunde la antibiotice.

Cum se realizeaza artroscopia pentru Bursita Genunchiului ?

• Eficacitatea bursectomiei artroscopice:

  • S-a demonstrat că bursectomia artroscopică este eficientă în tratarea bursitei cronice care nu răspunde la tratamentele conservative. Procedura implică îndepărtarea bursei inflamate, ceea ce poate ameliora semnificativ durerea și îmbunătăți funcția (Fox, 2002).

• Rolul în osteoartrita genunchiului:

  • Artroscopia poate aborda, de asemenea, bursita în contextul afecțiunilor degenerative ale genunchiului, cum ar fi osteoartrita. Aceasta ajută la diagnosticarea și tratarea problemelor asociate, precum rupturile de menisc sau corpurile libere intraarticulare, oferind ameliorare simptomatică (Burks, 1990).

• Leziuni acute ale genunchiului:

  • În cazurile de leziuni acute ale genunchiului, artroscopia poate diagnostica și trata rapid afecțiunile asociate, cum ar fi leziunile ligamentare sau bursita. Este deosebit de utilă în gestionarea hemartrozei acute și a complicațiilor asociate (Gillquist et al., 1977).

• Managementul durerii și îngrijirea postoperatorie:

  • Managementul durerii post-artroscopie este crucial. Injecțiile intra-articulare cu analgezice, cum ar fi tenoxicamul, pot reduce necesitatea medicației orale pentru durere post-chirurgie, deși nivelurile de durere raportate de pacienți pot să nu difere semnificativ (Cook, Tuckey, & Nolan, 1997).

• Complicații și siguranță:

  • Intervențiile chirurgicale artroscopice ale genunchiului sunt în general sigure, cu rate scăzute de complicații. Problemele comune includ infecțiile și, rareori, complicații intraoperatorii precum ruperea instrumentelor (Hagino et al., 2014).

• tandfonline.com
• journals.squ.edu.om
• arthroscopyjournal.org
• jamda.com
• content.iospress.com